Ce trebuie făcut în cazul unui deces la domiciliu!

Contactați-ne telefonic!

  1. Un reprezentant al Centrului de Servicii Funerare „Simon Cirineanul” se va deplasa la domiciliul dumneavoastră, unde vă va prezenta un catalog pentru alegerea sicriului și a serviciilor pe care le doriți.
  2. Reprezentanții noștri vor veni cu sicriul ales de către dumneavoastră, vor așeza persoana decedată în sicriu și vor face depunerea la capela unei biserici, dacă este cazul.
  3. Vă oferim consiliere in vederea obținerii actelor necesare înhumării
  4. În ziua înhumării, reprezentanții noștri se vor deplasa la capela bisericii, unde va avea loc slujba de înmormântare, cu cel puțin 15 minute mai devreme, pentru a pregăti ultimele detalii.
  1. BI/CI decedat/ă;
  2. acte stare civilă  decedat/ă;
  3. antecedente medicale decedat/ă.
  1. certificatul constatator al decesului/ei;
  2. buletinul de identitate al decedatului/ei;
  3. certificatul de naştere şi căsătorie al decedatului/ei;
  4. livretul militar pentru bărbaţii care nu au împlinit vârsta de 50 de ani;

*La înregistrarea decesului se va prezenta o rudă de gradul I (soţ, soţie, părinţi, copii), cu buletinul de identitate;

Înregistrarea deceselor care au o cauză naturală se face în termen de 3 zile, iar decesele care au o cauză violentă în termen de 24 de ore, cu avizul procuraturii. Nerespectarea acestui termen se pedepseşte conform legii.

  1. cerere pentru acordarea ajutorului de deces;
  2. certificat de deces (original şi copie);
  3. act de identitate al solicitantului (original şi copie);
  4. acte de stare civila ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar (original şi copie);
  5. dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original şi copie);

Acte de concesiune a locurilor de veci, în cimitirele parohiale

Documentele necesare pentru concesionarea locurilor de veci...

Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea cimitirelor parohiale şi mănăstireşti din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române
  • Capitolul I: Dispoziţii generale (pag. 3)
  • Capitolul al II-lea: Principiile de organizare şi administrare (pag. 5)
  • Capitolul al III-lea: Atribuirea locurilor de înmormântare (pag. 8)
  • Capitolul al IV-lea: Dispoziţii privind ordinea în cimitir (pag. 11)
  • Capitolul al V-lea: Despre înmormântări şi deshumări (pag. 11)
  • Capitolul al VI-Iea: Dispoziţii cu privire la construcţii, alte lucrări sau plantaţii (pag. 14)
  • Capitolul al VII-lea: Încetarea dreptului de folosinţă a locurilor de înmormântare (pag. 17)
  • Capitolul al VIII-lea: Reglementarea unor situaţii speciale (pag. 20)
  • Capitolul al IX-lea: Dispoziţii finale (pag. 23)

Click aici pentru document.

Ritual religios

Biserica ne învață că moartea înseamnă despărțirea sufletului de trup. De multe ori, cufundați în grijile zilnice, uităm de faptul că, într-o zi, vom fi chemați de Dumnezeu să dăm socoteală de cele săvârșite aici, pe Pământ. Este dureros, însă moartea reprezintă o realitate și se cuvine să cunoaștem ce trebuie să facem când noi – sau apropiații nostri – întâmpinăm astfel de necazuri. Dorim să venim în sprijinul oamenilor care, derutați de durere, se lasă influențați, uneori, de diferitele păreri ce apar în legatură cu obiceiurile de la înmormântare. De aceea, abordarea noastra va fi una corectă, în acord cu învățătura de credință ortodoxă.

În momentele de suferință, se cuvine ca familia să aduca preotul pentru a spovedi și, în funcție de vrednicie, pentru a împărtăși persoana respectivă.

Pregatirea răposatului pentru înmormântare

În momentul în care are loc un deces, este nevoie de constatarea decesului de către medicul de familie sau echipajul ambulanței, spălarea trupului și îmbrăcarea lui cu haine noi, așezarea răposatului în sicriu, cu privirea spre răsărit, îmbălsămarea defunctului, depunerea la capelă, pentru priveghi.

Pe pieptul decedatului  vor fi așezate o icoană, toiagul din ceară – care va arde în timpul slujbei – și o cruce din ceară sau lemn.

La capelă, familia solicită sfeșnic, lumânări, tămâie, cărbune pentru ars tămâia și o candelă de veghe.

În zilele premergătoare înmormântării, familia va lua legatura cu preotul paroh, pentru citirea stâlpilor – cele 11 Evanghelii ale Învierii. La citirea stâlpilor este nevoie de 4 lumânări, care se vor așeza în colțurile sicriului .

Ziua înmormântării

Stabilindu-se ziua și ora se va organiza slujba de prohodire a personei decedate. La slujbă se vor imparți cele 24 de pominete (lumânare aprinsă , batistă și o pungă cu un colac și un fruct). La sfârșitul slujbei apropiații defunctului vor trece pe rând și vor săruta icoana de pe pieptul celui ce s-a mutat la Domnul, în semn de iertare, după care, icoana se va da de pomană cuiva apropiat.

Drumul catre cimitir

Cortegiul funerar va fi alcatuit din persoana care va duce crucea decedatului urmată de cea care va duce steagul, panererele cu colivă și vinul , sfeșnicele; preotul și cântărețul, urmați de mașina mortuară cu sicriul (care este înconjurată de coroanele primite), apoi familia decedatului și apropiații.

La cimitir

Preotul va rosti o rugăciune înainte de coborârea în groapă, apoi săvârșește tot ritualul de îngropare (varsă untdelemn și vin peste cel decedat, pecetluiește groapa) și binecuvântează coliva precum și ofrandele care se împart la cimitir.

Pomenirea după înmormântare

Familia celui decedat cheamă la masă, după înmormântare, pe cei care au luat parte la ceremonie, rude, cunoscuţi şi, îndeosebi, pe cei care au ajutat la pregătirile de înhumare.

După oficierea slujbei şi binecuvântarea ofrandelor de mâncare şi băutură, cei prezenţi sunt datori să mănânce cu cuviinţă şi cu rugăciune în gând, pentru cel decedat. Nu se vorbeşte fără rost, nu se fac glume, nu se râde, dar nici nu se mănâncă, nici nu se bea întocmai ca la nuntă. În loc de “noroc!” sau altă urare, atunci când se gustă din pahar, se zice “Dumnezeu să-l/s-o ierte”, iar când se primeşte un vas, îmbrăcăminte etc. de pomană, nu se zice mulţumesc ci “Dumnezeu să primească!”.

Pomenirile de după înmormântare

  • La 3 zile după moarte (care coincide, de regulă, cu ziua înmormântării), în cinstea Sfintei Treimi şi a Învierii din morţi a Mântuitorului a treia zi.
  • La 9 zile după moarte, “ca răposatul să se învrednicească de părtăşia cu cele 9 cete îngereşti şi în amintirea ceasului al 9-lea, când Domnul, înainte de a muri pe cruce, a făgăduit tâlharului raiul pe care ne rugăm să-l moştenească şi morţii noştri”.
  • La 40 de zile (sau şase săptămâni), în amintirea Înălţării la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile dupa Înviere, “pentru ca tot aşa să se înalţe şi sufletul răposatului la cer”.
  • La trei, şase şi nouă luni, în cinstea Sfintei Treimi.
  • La un an, după exemplul creştinilor din vechime care anual prăznuiau ziua morţii martirilor şi a sfinţilor, ca zi de naştere a lor pentru viaţa de dincolo.
  • În fiecare an, până la 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuală amintind de cele 7 zile ale creaţiei.

Ridicarea Panaghiei

La pomenirea de 40 de zile, numită pe alocuri slujba de ridicare a Panaghiei, pe langă celelalte, se pregătesc o icoană şi un colac. Din colac, preotul va scoate părticica pe care o va aşeza apoi pe icoană şi din care va împărţi spre gustare rudelor decedatului.

Referitor la darurile care se dau de pomană, se obişnuieşte ca, la 40 de zile şi un an, să se dea diferite lucruri şi mai ales îmbrăcăminte şi încălţăminte, obiecte de uz casnic etc. Binecuvântarea acestor daruri, îndeosebi de haine, se face de către preot printr-o rugăciune specială aflată în Molitfelnic. Există obiceiul îndatinat să se împartă de fiecare dată farfurii cu mâncare, căni sau pahare şi linguri sau furculițe: şase, douăsprezece, douazeci şi patru. Rânduielile bisericeşti nu prevăd nimic în această privinţă şi fiecare poate da cât crede de cuviinţă, numărul acestora neavând nici o influenţă asupra stării sufleteşti a celui răposat.

Familia trebuie să aibă grijă ca răposatul să fie pomenit cât mai mult cu putinţă în cadrul Sfintei Liturghii.

De aceea, după pomenirea de 40 de zile, este bine să se dea preotului un pomelnic pentru patruzeci de zile (numit sărindar), ori pentru un an, pe care acesta să-l pomenească la toate Sfintele Liturghii pe care le săvârşeşte în Sfânta Biserică.

Adresa magazinului:

Strada Aurorei, Nr. 1, Buzău
(puncte de reper: Biserica Banu, Maternitatea nouă, Colegiul B.P. Hașdeu, Direcția agricolă)

Telefon:

Contactați-ne NON-STOP
0732.320.164
0769.160.488
0726.549.879

E-mail:

info@funerarebuzau.ro

Capele